|
|
|
|
литовский словарь / užbrėžti | | užbrė́žti (užbrė́žia, užbrė́žė) 1. начертить/чертить; 2. наметить/намечать; užbrė́žtas tìkslas — заданная цель
/ru/ намечать (план)
склонение/спряжение словаглагол
indicative. |
---|
| present | past | past frequentative | future |
---|
1p.sg. | užbrėžiu | užbrėžiau | užbrėždavau | užbrėšiu |
---|
2p.sg. | užbrėži | užbrėžei | užbrėždavai | užbrėši |
---|
3p.sg. | užbrėžia | užbrėžė | užbrėždavo | užbrėš |
---|
1p.pl. | užbrėžiam, užbrėžiame | užbrėžėme, užbrėžėm | užbrėždavom, užbrėždavome | užbrėšime, užbrėšim |
---|
2p.pl. | užbrėžiat, užbrėžiate | užbrėžėte, užbrėžėt | užbrėždavot, užbrėždavote | užbrėšit, užbrėšite |
---|
3p.pl. | užbrėžia | užbrėžė | užbrėždavo | užbrėš |
---|
subjunctive. |
---|
| sg. | pl. |
---|
1p. | užbrėžčiau | užbrėžtume, užbrėžtumėme, užbrėžtumėm |
---|
2p. | užbrėžtumei, užbrėžtum | užbrėžtumėt, užbrėžtumėte |
---|
3p. | užbrėžtų | užbrėžtų |
---|
imperative. |
---|
| sg. | pl. |
---|
1p. | | užbrėžkim, užbrėžkime |
---|
2p. | užbrėžk, užbrėžki | užbrėžkite, užbrėžkit |
---|
3p. | teužbrėžia, teužbrėžie | teužbrėžie, teužbrėžia |
---|
|